Lian Orluli 12, Marco – Komunidade Lait asesu ona estrada rurál, maibe’e iha tempu udan defikulta atu halo movimentu tanba estrda nakonu ho tahu
Preokupasaun ne’e hato’o husi komunidade Lait, iha vizita Prezidente Autoridade Munisipiu Ainaro, hodi observa infraestrutura estrada iha area rural Lait ne’ebé susar atu uza, liu-liu iha tempu udan, situasaun ida-ne’e difikulta mobilidade komunidade nian, atividade ekonómika, edukasaun, no asesu ba saúde. Preokupasaun ne’e hato durante enkontru ho autoridade relevante sira iha suku Mao-nunu.
Iha sorumutu ne’e, reprezentante komunidade sira esplika katak asesu estrada ba Lait nu’udar kestaun boot ne’ebé presiza governu nia atensaun. Durante tempu udan, estrada ne’ebé iha dala ruma labele liu, nune’e susar ba rezidente sira atu hala’o atividade esensiál sira seluk, tanba tahu makas .
“Bainhira tempu udan, estrada ba Lait ne’e imposivel tebes atu asesu. Ida ne’e difikulta rezidente sira atu hala’o atividade ekonómiku, estudante sira ba eskola, no asesu ba halo tramentu saúde,” dehan reprezentante komunidade Suku Mao-nunu ‘Bianco’.
Aleinde kestaun infraestrutura, komunidade mós destaka potensiál istóriku área Lait nian. Sira hein katak governu sei fó prioridade ba dezenvolvimentu iha fatin istóriku sira iha área refere hodi fó valór akresentadu ba komunidade lokál.
Tuir lideransa komunitária Valente Bianco Ramos hatete, se hadi’a asesu ba estrada Lait, sei dezenvolve ho sériu potensiál istóriku, Lait iha poténsia atu sai destinu atrativu ba vizitante sira.
“Ami fiar katak estrda Laet bainhira dezemvolve diak ona, sei dezemvolve mos sitiu istóriku rejistensia iha suku Laet, tanba area ida iha Lait ne’e poténsia sai destinu atrativu ba vizitante sira, Dezenvolvimentu ida-ne’e fiar katak sei hasa’e kresimentu ekonomia lokal”.Dehan Lideransa Komunitariu Suku Mao-nunu Valente Bianco
Iha Aprezentasaun PAM Ainaro, Mauela Gergina Corte-Real, subliña katak área Lait kaer valór istóriku signifikativu, partikularmente relasiona ho istória luta no rezisténsia nian. Identifika fatin Tuba Rai Metin nu’udar fatin ho valór istóriku ne’ebé signifikativu no potensiál ba dezenvolvimentu nu’udar destinu turizmu istóriku.
“Fatin sira hanesan Tuba Rai Metin kaer istóriku ne’ebé signifikativu. Karik mantein no dezenvolve ho di’ak, fatin ne’e bele sai fatin turístiku ne’ebé fó benefísiu ba komunidade,” PAM esplika.
Nia mós subliña importánsia hosi xefe aldeia no komunidade iha manutensaun no prezervasaun ba fatin ne’e atu nune’e bele asesu nafatin ba rezidente sira no mós ba turista sira iha futuru, PAM enkoraja komunidade atu kuda ai-fuan no ai-horis matak hodi kria ambiente ne’ebé furak no sustentável liután.
Iha biban hanesan, PAM mós husu atu diretór relevante tau atensaun ba kondisaun eskola sira iha fatin refere. Nia esplika, proposta ida kona-ba dezenvolvimentu iha área Lait nian hato’o ona ba ministériu hodi konsidera.
Entretantu, komunidade Lait hato’o sira nia apresiasaun ba Sr. Alexandrino no Sr. Vasco ba sira nia inisiativa hodi promove dezenvolvimentu no iluminasaun dalan iha fatin refere.
“Ami agradese tebes ba atensaun ne’ebé hatudu. Ami hein katak konstrusaun estrada no iluminasaun bele realiza lalais hodi fasilita asesu públiku nune bele hadi’a kualidade moris ba komunidade sira”, hatete hosi komunidade sira.
Estrada Rurál Laet alargamentu husi IGE, ho Kilo 4 hahu husi fulan febreiru remata fulan marsu. Komunidade hein katak aspirasaun ne’ebé sira hato’o sei hetan atensaun kedas husi parte relevante sira nune’e dezenvolvimentu infraestrutura no dezenvolvimentu potensiál istóriku iha área Lait bele realiza hodi hadi’a komunidade nia moris di’ak.
Jornalista : Elfiana de Orleans
Editor : Clementina Fatima




































