Lian Orluli,Ainaro 31,maiu – Komunidade sarani Katólika Parókia Ainaro selebra festa padroeira parókia nian, Nossa Senhora de Fátima, kombina liturjia Igreja nian ho serimónia kulturál ne’ebé reflete tradisaun no kostume povu Ainaro nian.
Selebrasaun ne’e moris, ho partisipasaun sarani husi suku hitu. Uza roupa tradisionál ne’ebé uniforme hanesan sinál respeitu ba sira nia eransa bei’ala no dalan ida atu introdús valór kulturál sira ba jerasaun foun.
Liu husi selebrasaun ne’e, komunidade hatudu rikeza kultura Ainaro nian, inklui hatais tradisionál, knananuk tradisionál, no símbolu kulturál oioin ne’ebé hatutan husi jerasaun ba jerasaun tuir tradisaun lokál.
Iha atmosfera selebrasaun nia leet, lideransa komunitária balu fo sujestaun katak implementasaun elementu kulturál sira iha atividade relijioza sira tenke adere ba estrutura no regulamentu sira ne’ebé estabelese ona hosi kultura Ainaro nian. Sira hein katak iha koordenasaun di’ak entre organizadór kulturál sira no igreja hodi asegura katak série atividade sira tomak la’o ho di’ak no evita desviu sira hosi valór kulturál sira ne’ebé maka hetan hosi sira nia bei’ala sira.
Sipriano Costa Coares Maukolar, subliña importánsia husi inkulturasaun ne’ebé respeita estrutura kulturál sira ne’ebé eziste iha Ainaro.
Tuir nia, dezenvolvimentu kultura no koñesimentu tenke hala’o enkuantu respeita instituisaun kulturál no liñajen tradisionál sira, ne’ebé sai fundasaun ba moris komunidade nian. Nia mós husu ba parte hotu-hotu atu mantein unidade no evita divizaun iha esforsu sira hodi prezerva kultura.
“Ami hein katak jerasaun foun sira sei hetan esklaresimentu no komprensaun loloos ida hosi sira nia kultura rasik. Ho koperasaun di’ak, kultura bele sai hanesan atrasaun ida no hanesan instrumentu edukativu ida ba labarik sira no ba jerasaun sira iha futuru”, nia hatete.
Sipriano hatutan tan, kultura Ainaro nian, hori uluk hatur nanis ona, no forma nanis ona, bainhira atu kabe;e kultura ho igreza tenki lao turi versaun ne’ebé bei ala sira hatuur nune’e labele lao side
“Ita hotu hatene katak iha Ainaro ne’e ho nia kustume tradisaun klutura ne’ebé kesi ita maka An-hine pat no An-mane Pat, CPP hakarak hala’o tuir ida ne’e tenki kordena halo didiak lai, nune’e labele side ho hakat liu”, dehan Sipriano
Nune’e nia rekomenda ba CPP ba tinan oin bele kordena ho diak nune’e bele hatur ninia istoria sai lolos tuir nia fatin
“Esperansa maka ne’e tinan ida ne’e Parokia Ainaro selebra ba dala 89 esperu ba tinan oin halo tinan 90, ita bele hadia diak liu tan nune’e iha sermonia kultura nian labele side no hakat liu” dehan Sipriano ho esperansa
Iha biban hanesan, komunidade hato’o apresiasaun ba organizasaun CPP Ainaro ba nia esforsu hodi konsidera no prezerva valór kulturál sira iha atividade komunitária oin-oin.
Entretantu, xefe Suku Soro Eduardo do Carmo Mendes hato’o nia orgullu tanba hetan fiar ba responsabilidade atu lidera Festa parókia ba tinan oin mai.
“Responsabilidade ne’e hanesan priviléjiu boot ida ba ami. Ami agradese ba oportunidade ne’ebé fóba ami no ba hamutuk estabelese entre aldeia sira iha suku Soro nian. Atu unidade no solidariedade metin nafatin iha komunidade nia laran”, nia hatete.
Fatin hanesam, Parde Paroku Ainaro Alberty Franco Morato, apresia ho sarani suku Manutaci, sai responsabilidade ba eventu festa Pardueira Parokia Nosa Senhora de Fatima Ainaro lao ho diak.
“Ida ne’e hanesan kompetisaun ba iha suku hitu iha Postu Administrativu Ainaro, tanba Parokia AInaro ne’eita hotu sai responsabilidade”.Pe. Alberty dehan
Selebrasaun ne’e remata ho Misa solene ba Enseramentu Fulan Rozáriu nian. Eventu ne’e inklui mós entrega estátua Virjen Maria ba reprezentante suku hitu no transferénsia responsabilidade ba organiza festa padroeira Parókia Ainaro husi suku Manutaci ba suku Soro ba mandatu tuir mai.
Selebrasaun ne’e simboliza unidade metin entre fiar Katólika no patrimóniu kulturál lokál ne’ebé kontinua prezerva no hatutan ba jerasaun sira tuir mai iha Ainaro.
Jornalista : Felicia/Lucia/Elfiana
Editor : Clementina Fatima





































